Noutati Botanoo

ALTE ARTICOLE DIN PRESA INERNATIONALA

FABER-CASTELL ESTE CARBON-NEUTRU
Nu trebuie sa fi vizionar ca sa vezi imporanta uriasa a conservarii resurselor naturale pentru generatiile viitoare. Din acest motiv acum 25 de ani Faber-Castell a lansat un proiect de cultivare paduri in Brazilia care inca se incadreaza standardelor. Acoperind o suprafata totala de aproximativ 100 kilometri patrati, plantatia de pini proprie este o sursa de materii prime pentru fabricarea creioanelor si a creioanelor colorate si a fost certificata de Forest Stewardship Council (FSC) ca fiind „ecologica, social benefica si valoroasa din punct de vedere economic”.
In ultimii 3 ani Grupul Faber Castell a reusit sa reduca emisiile de CO2 (dioxid de carbon) cu jumatate la 20607 tone prin utilizarea energiilor regenerative! Padurea proprietatea personala a companiei absoarbe de cateva ori aceasta cantitate – 100 000 tone.
Suntem mandri ca acest lucru pozitioneaza Grupul Faber Castell printe companiile a caror emisii de carbon sunt compensate de cateva ori.
http://www.zf.ro/business-international/reforma-germana-din-energie-este-la-fel-de-indrazneata-ca-prima-aterizare-pe-luna-9414934/poze/
"REFORMA GERMANĂ DIN ENERGIE ESTE LA FEL DE ÎNDRĂZNEAŢĂ CA PRIMA ATERIZARE PE LUNĂ"
articol tradus dintr-un ziar german, aparut in martie 2012 in ZF (A. Merker).
Într-o eră în care omenirea pune presiuni maxime pe resursele naturale, Germania a dat startul cursei naţiunilor pentru reconstrucţia pieţei energetice cu un proiect "verde" de 200 de miliarde de euro, cel mai amplu de acest fel de după cel de-Al Doilea Război Mondial, când cea mai mare economie europeană de acum a fost nivelată de bombardamentele aliaţilor. La start s-a aliniat şi România.
Germania condusă de cancelarul Angela Merkel vrea să construiască ferme eoliene pe platforme marine care vor acoperi o suprafaţă de şase ori mai mare decât cea a oraşului New York, cel mai mare din SUA din punc-tul de vedere al popu-laţiei. Guvernul intenţionează, de asemenea, să asambleze linii de transport al energiei electrice care ar putea lega Londra, capitala Marii Britanii, de Bagdad, capitala Irakului. Proiectul va costa 200 de miliarde de euro, sumă
echivalentă cu o treime din Produsul Intern Brut anual, scrie Bloomberg.
"Transformarea Germaniei în domeniul energiei este la fel de îndrăzneaţă ca prima aterizare pe Lună", a declarat Peter Terium, care în iulie va deveni directorul general executiv al RWE, al doilea grup german de utilităţi ca mărime.
Planul german prevede înlocuirea a 17 reactoare nucleare care asigură în prezent 20% din producţia de electricitate cu capacităţi de producţie de energie regenerabilă. Pentru a reuşi, Merkel trebuie să experi-menteze cu sisteme şi politic încă netestate. "Germa-nia este ca un laborator uriaş. În ţară, toţi, atât politi-cenii, cât şi societatea sunt de acord să re-nunţe la energia nucleară, însă lipseşte o soluţie teh-nică lim-pede", apreciază Stephan Reimelt, directorul general
executiv al subsidiarei germane a General Electric.
http://ec.europa.eu/news/energy/111219_ro.htm
UN SECTOR ENERGETIC COMPETITIV, CU EMISII SCĂZUTE DE CO2
UE publică un plan care ne-ar permite să reducem emisiile de gaze cu efect de seră cu 80%, fără ca acest lucru să afecteze competitivitatea şi aprovizionarea cu energie.
UE s-a angajat ca, pană in 2050, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 80-95 % faţă de nivelurile inregistrate in 1990. In acest context, Comisia analizează provocările pe care le presupune indeplinirea obiectivului UE in materie de decarbonizare.
UE a publicat in luna martie foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon , aplicabilă tuturor sectoarelor economice. In prezent, sunt in curs de elaborare planuri detaliate pentru fiecare sector in parte, cel mai recent fiind documentul intitulat Perspectiva energetică 2050
Avand in vedere faptul că evoluţia cererii şi a ofertei este greu de estimat, planul prezintă mai multe scenarii, analizand posibilele efecte, provocări şi oportunităţi generate de modernizarea sistemului energetic. De asemenea, ia in calcul eventuale schimbări la nivelul infrastructurii, tehnologiei şi preţului combustibililor fosili.
Decarbonizarea
Au fost create scenarii plecand de la cele patru opţiuni majore de decarbonizare: eficienţa energetică, energia din surse regenerabile, energia nucleară şi captarea şi stocarea dioxidului de carbon. Rezultatele sugerează că:
- decarbonizarea este posibilă şi, pe termen lung, ar putea fi mai puţin costisitoare decat politicile actuale;
- imbunătăţirea eficienţei energetice şi utilizarea pe scară mai largă a energiei din surse regenerabile sunt măsuri absolut esenţiale, indiferent de mixul energetic ales;
- investiţiile in modernizarea infrastructurii trebuie să demareze acum - orice amanare poate antrena costuri mai ridicate;
- pentru a ţine sub control preţul la energie şi a garanta siguranţa aprovizionării cu energie, este vital să realizăm, pană in 2014, o piaţă comună a energiei.
Toate scenariile depind de măsurile naţionale de combatere a schimbărilor climatice. Chiar dacă nu urmărim decarbonizarea, reţelele energetice europene necesită investiţii majore, pentru a inlocui infrastructura invechită (o parte din acestea a fost construită acum 40 de ani).
BIOMASA MARINA – SURSA DE ENERGIE A VIITORULUI?
Numarul speciilor de alge existente in lume este estimat a fi intre 200.000 si un milion. Aceastadiversitate biologica si bogatia algelor in lipide ar putea permite productia de algo-carburanti (numiti si biocarburanti de generatia a treia) prin extragerea zaharului si a uleiurilor.
Potentialul estimat este enorm. Productia este evaluata intre 20.000 si 60.000 de litri de ulei pe hectar in fiecare an, in comparatie cu 6.000 de litri de ulei de palmier, fara riscul de eroziune a solului, precum si fara folosirea de pesticide.
Totusi, utilitatea si randamentul financiar al biomasei ramane de studiat. Multe necunoscute raman de elucidat inainte de a se putea prezice o dezvoltare pe scara industriala a algo-carburantilor. Trebuie identificate suprafetele si speciile exploatabile, precum si metode de reducere a costurilor.
In vederea unei productii industriale oamenii de stiinta trebuie sa identifice speciile exploatabile si sa determine conditiile optime de dezvoltare a acestora. Din pacate putine studii sunt concentrate pe evaluarea suprafetelor de cultura necesare pentru producerea algo-carburantilor sau pe impactul pe care l-ar putea avea cele mai importante culturi de alge asupra mediului inconjurator.
ASCULTATI SFATUL LUI JOHN MAXWELL
http://johnmaxwellteam.ro/incredere/
Despre John Maxwell …. este un expert respectat international ca vorbitor, autor, trainer și coach dedicat în dezvoltarea oamenilor de excelență și integritate, prin oferirea celor rafinate resurse și training-uri pentru dezvoltare personală și
profesională. În fiecare an Dr. Maxwell vorbește în diverse organizatii cum ar fi companii din Fortune 500, guverne străine, Liga Națională de Fotbal a USA, Academia Militară West Point a Statelor Unite ale Americii și Națiunile Unite.
John Maxwell a scris peste 52 de cărți, care s-au vândut în peste 19 milioane de copii.
Mai exact, el deține locul #6 în topul celor mai vânduți autori ai tuturor timpurilor, pe Amazon.com. pasiunea sa a câștigat repede teren, și nenumărate persoane și organizații au beneficiat de pe urma învățăturilor sale. Dr. Maxwell a instruit peste 5 milioane de oameni, în mai mult de 126 de țări până astăzi, pentru a-i ajuta să își atingă potențialul
lor cel mai înalt!
MAGIA DINTR-UN CERTIFICAT VERDE - CINE MAI CRESTE DE 30 DE ORI IN CINCI ANI
Nici-o piata nu se poate lauda cu o crestere de cinci ori in doi ani de criza si nicio afacere nu a contabilizat o multiplicare de 30 de ori a valorii in ultimii cinci ani. Daca acestea sunt regulile, sa vorbim despre exceptie: piata de certificate verzi.
Evolutia de poveste a certificatului verde este direct proportionala cu miliardele de euro pe care investitorii le-au pus la bataie pentru a capta energia regenerabila.
Iar vestea este ca boom-ul abia acum incepe. In bani, certificatele verzi primite de investitorii in energie regenerabila in 2010 au insemnat 37 de milioane de euro, mult peste valoarea de numai 1,2 milioane de euro din 2006, iar anul acesta ar putea ajunge la circa 200 de milioane de euro.
DESPRE CC DENMARK SI EVOLUTIA CU CERTIFICATE DE CARBON
Din 1 ianuarie 2011 si persoanele fizice pot participa la afacerea cu Credite de Carbon, la care pana la acea data aveau acces doar statele si firmele mari.
In acest proiect ne ajuta compania daneza CC DENMARK.
CC DENMARK este sustinuta si recunoscuta de guvernul danez, fiind o companie de renume mondial.
CC DENMARK se ocupa cu comercializarea Creditelor de Carbon, este inregistrata oficial si verificata strict de catre ONU, ca urmare trebuie sa respecte legile comunitatii europene, prevederile ONU si legile daneze.
Vorbim despre o companie deschisa si transparenta.
O companie care are 20 de ani experienta in investitii verzi si in afaceri pe internet.
Detine birouri in Danemarca, Spania, Ungaria si Rusia.
Dupa un an de activitate (ianuarie-decembrie 2011):
  • 70.000 de parteneri in 50 tari,
  • 24.000.000 de euro platiti partenerilor in 2011,
  • peste 40 de proiecte verzi (energie regenerabila) prefinantate,
  • 4.500.000 credite de carbon provenite din proiectele verzi.
  • 400% profit pasiv/anul 2011 pentru parteneri
CE SUNT CERTIFICATELE DE CARBON
Certificatele de carbon, denumire generică a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, sunt instrumente financiare utilizate de către Uniunea Europeană în cadrul politicilor referitoare la schimbările climatice.  Prin parafarea Protocolului de la Kyoto de către 183 de state din lume, printre care şi România, certificatele de carbon au fost puse în circulaţie cu scopul de a preveni şi de a controla emisiile poluante. Un certificat de carbon echivalează cu o tonă de emisii de dioxid de carbon (CO2). Important este că printre ţările care nu au ratificat acest protocol se află şi Statele Unite, responsabile pentru mai mult de 40% din totalul emisiilor de gaze de seră.
Emisiile de dioxid de carbon (CO2) au ajuns la un cel mai mare nivel cunoscut vreodată, iar oamenii de ştiinţă estimează că o creştere a temperaturii cu peste două grade Celsius ar reprezenta schimbări climatice ireversibile. AIE (Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică) a avertizat că emisiunile anuale de CO2 nu ar trebui să depăşească 32 de gigatone în 2020. Conform ultimelor estimări, aceste emisii au fost de 30,6 gigatone în 2010.
În ultimii doi ani, piaţa certificatelor pentru dioxid de carbon s-a confruntat cu mai multe probleme, precum recomercializarea unor permise deja vândute, o escrocherie de tip phishing şi fraude cu taxa pe valoarea adaugată.
PREŢUL CERTIFICATELOR DE CARBON
Potrivit unui document al autorităţilor de la Bruxelles, Uniunea Europeană ar putea dubla preţul emisiilor de carbon în următorii 20 de ani, pentru a reduce poluarea. Astfel, costul unui certificat de emisii ar putea creşte la 36 de euro până în 2030 şi ar urma să ajungă la 50 de euro până în 2050.
LUFTHANSA SCUMPEŞTE BILETELE DIN CAUZA CERTIFICATELOR PENTRU EMISIILE DE CARBON
Companiile, obligate să cumpere certificate
Potrivit legislaţiei UE, companiile de transporturi aeriene trebuie să cumpere din acest an certificate de emisii de carbon pentru zborurile care aterizează sau decolează în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Elveţia, Norvegia şi Islanda. Statele Unite, China, India şi alte ţări au criticat decizia autorităţilor europene, acuzând UE că astfel de măsuri nu ar trebui luate unilateral, ci printr-un acord internaţional. Lufthansa este unul dintre cei mai afectaţi operatori de transport aerian de introducerea certificatelor, alături de British Airways, Air France-KLM, United Continenntal sau Singapore Airlines.  Cititi in continuare aici: http://www.adevarul.ro/financiar/Lufthansa-scumpiri_bilete-scumpiri_zboruri-certificate-emisii_de_carbon_0_620938029.html   
VICTORIE! FACEBOOK TRECE PE ENERGIE VERDE!
După 20 de luni de campanie mobilizare și negocieri pentru „înverzi” Facebookul, compania a anunțat recent că își ia angajamentul de a utiliza pe viitor numai energie care provine din surse regenerabile.     Peste 700.000 de oameni din întreaga lume și-au reunit forțele pentru a face posibilă această victorie. Mesajul pe care îl transmite Facebook către producătorii de energie este clar: investiți acum în energie regenerabilă, și renunțați la energia pe bază de cărbune.   În plus, Greenpeace și Facebook vor colabora pentru a promova energia regenerabilă și pentru a încuraja marile companii de utilități să dezvolte obținerea energiei regenerabile (vezi aici acordul semnat) Facebook și-a luat, de asemenea, angajamentul de a dezvolta alături de Greenpeace programe care să permită utilizatorilor rețelei sociale să economisească energie și să implice comunitățile în luarea unor decizii care să încurajeze folosirea energiei curate.  sursa: http://www.greenpeace.org/romania/ro/campaigns/schimbari-climatice-energie/energie-regenerabila/Victorie-Facebook-trece-pe-energie-verde

ARTICOLE DIN PRESA NATIONALA

ROMÂNIA si POVESTEA MILIARDULUI DE EURO
Ca la noi, la nimeni, spunea, la sfârșitul lui ianuarie 2010, ministrul mediului și pădurilor Laszlo Borbely, comentând despre povestea miliardului de euro pe care l-ar putea lua România vânzându-si certificatele de emisii de dioxid de carbon (CO2) primite prin alocare internațională, așa cum au primit alte 183 de state semnatare ale protocolului de la Kyoto.
La acea dată, n-avem „actele normative care să reglementeze tranzactionarea și valorificarea AAU-urilor (Assigned Amount Unit - n.red.)“. Acum, avem „cadrul legislativ“, dar nu putem vinde surplusul de „aer curat“ pentru că, din august 2011, României i s-a suspendat dreptul de tranzacționare cu „carbon“ - prescurtarea pe care o folosesc brokerii, pe motiv că Agenția Natională de Protecție a Mediului (ANPM) nu a inventariat corect emisiile de noxe din tară. Și e exclus ca interdictia să fie ridicată mai devreme de luna aprilie a acestui an.
O echipă de revizuire a verificat, în octombrie, ce progrese am făcut în ceea ce priveşte întocmirea inventarului naţional de emisii de carbon și ne așteptăm ca luna aceasta să finalizeze un raport de tară. Fără el nu putem cere instalarea eligibilitătii. Sperăm ca cel mai târziu în aprilie, când se reunește următorul Comitet de Conformare al Protocolului de la Kyoto, să se ridice suspendarea“, explică Hortensia Dumitriu, din cadrul ANPM.
LA ALTII S-A PUTUT.
Cu alte cuvinte, „la noi“, banii pe care statul i-ar putea încasa rămân doar o ipoteză de lucru, pe când „la alții“ – și nu e vorba aici doar de state mai functionale ca România, certificatele de CO2 au fost valorificate. În martie 2009, de exemplu, Ucraina vindea o parte din drepturile de a polua cu CO2 către Japonia, contra a 300 milioane de euro. A fost prima tranzactie de acest tip dintre două guverne. Până la tranzactia cu Ucraina, Japonia mai cumpărase de peste hotare, prin acelasi mecanism internațional, echivalentul a 23,1 milioane de tone de gaze de seră.
Cum se scot bani din comertul cu drepturi de emisie? Fiecare stat e obligat să se încadreze într-o „cotă de poluare“, adică o cantitate maximă de gaze de seră pe care o poate emite anual în atmosferă. Unele tări reușesc să se încadreze în limita admisă, altele o depășesc, iar altele sunt mult sub limita acceptată, pentru că n-au industrie. Acesta din urmă e și cazul României, care îsi poate vinde, pe sute de milioane care n-ar fi nici inodore, nici incolore, cum e „marfa“ scoasă la vânzare, drepturile de a polua unei tări care si-a depăsit cota.
Potentiali cumpărători? „Japonia, Belgia, chiar si Spania sunt tări care nu reușesc să-ti reducă emisiile si cumpără astfel de certificate“, spune dr Ionut Purică, expert pe energie și mediu în cadrul Academiei Române, adăugând că, până acum, Cehia, Polonia, Letonia și Slovacia au vândut deja, „aer curat“ de 3 miliarde de euro. De altfel, ministrul Borbely anunta, anul trecut, că „s-au început negocierile cu două firme japoneze pentru vânzarea de certificate, dar si cu guvernul spaniol“. A venit suspendarea, si odată cu ea au căzut si negocierile.
PIERDERI „VIRTUALE“ DE 2 MILIARDE
„Marea noastră sansă să facem tranzacții a fost în 2009, asa cum au făcut cehii și ucrainenii. Am irosit-o. Nu e exclus ca după 2012 să nu ni se mai recunoască AAU-urile. Există o grămadă de semne de întrebare despre cum se va continua să se reducă emisiile“, explică Purică, referindu-se la faptul că anul acesta expiră acordul de la Kyoto, care ar urma să fie înlocuit cu o nouă întelegere internațională, cea parafată în decembrie 2009, la Copenhaga. Totusi, „la summitul ONU din 2011, de la Durban, privind schimbările climatice, s-a insistat pentru prelungirea Protocolului după 2012“, continuă el.
George Brăiloiu, proprietarul KDF Energy, unul dintre putinii brokeri de certificate de carbon din tară, e mai transant: „E exclus să mai apucăm să vindem certificatele. Discutiile au fost politice, s-au făcut mai mult pe la televizor. Am pierdut peste un miliard de euro din lipsa de pricepere a celor care au avut decizia“.
Într-adevăr, calculele analistilor arată că, dacă România si-ar fi vândut, la începutul lui 2009, drepturile nefolosite de emisii, ar fi încasat 3,5 miliarde de euro. Între timp, pretul carbonului a scăzut, iar România continuă să piardă timp si bani. Câti? Dacă ar vinde cu un pret mediu de 4 euro/certificat cele 300 de milioane de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, cât este surplusul României, Guvernul - care altfel caută cu disperare bani prin buzunarele românilor - ar putea câștiga 1,2 miliarde de euro, pe care i-ar putea investi în energii regenerabile, conform unei estimări a Ministerului Economiei. Si spre deosebire de banii de la FMI, nu sunt purtători de dobânzi si nici nu trebuie returnati. 100 euro/tonă este valoarea penalizării pe care o plătesc companiile care depăsesc cotele alocate
CINE, CÂT, CÂND
Piața certificatelor de emisii de dioxid de carbon are rădăcinile în 1997, când a fost semnat - de către 184 de tări, cea mai notabilă excepție fiind SUA - Protocolul de la Kyoto.
20/20/20 Denumirea sub care e cunoscută directiva UE care prevede reducerea cu 20%, până în 2020, a emisiilor de CO2 (fată de 1990) si cresterea până la 20% a ponderii de energie regenerabilă în totalul produs în UE.
350 mil. tone Volumul de emisii poluante la care România are dreptul în perioada 2008-2012.
2012 Anul în care expiră prima perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto, prin care au intrat în circulație certificatele de CO2, care au o valoare variabilă, fiind tranzactionate pe burse ca ECX/ICE, Nord Pool si EEX, BlueNext, Green Exchange sau Climex.
100 mld. euro Valoarea pietei globale de tranzactionare a certificatelor în 2009, potrivit Point Carbon, firmă de consultanță citată de New York Times.
In Romania, opt societăți primesc peste jumătate din certificatele naționale:
71 mil. certificate - ArcelorMittal Steel Galați
34 mil. certificate - Complexul Energetic Turceni
28 mil. certificate - Complexul Energetic Rovinari
20 mil. certificate - Electrocentrale Deva
17 mil. certificate - Complexul Energetic Craiova-Ișalnița
14 mil. certificate - RAAN Sucursala Romag Termo
12,3 mil. certificate - Lafarge Ciment Medgidia
9,6 mil. certificate - Petrom SA Arpechim Pitești
ROMANIA PRINTRE CELE MAI PRODUCTIVE STATE DIN ECE
Capacitatea instalata de generare a energiei eoliene in Europa la finele anului trecut (MW) – Ziarul Financiar, 23 martie 2012 - Autor: Bogdan Cojocaru
Programul extinde piaţa pentru companii precum Suntech Power Holding, cel mai mare producător de panouri solare la nivel mondial, şi Vestas Vind Systems, cel mai mare producător de turbine eoliene. Planul afectează însă producătorii tradiţionali, printre care RWE şi E.ON, care se grăbesc să diminueze cheltuielile pentru amortizarea pierderilor cauzate de închiderea reactoarelor nucleare.
"Dacă Germania reuşeşte, ar putea deveni un model pentru economiile din toată lumea. Dacă planul eşuează, va fi un dezastru pentru politicieni, societate şi întreaga econo-mie", a afirmat Claudia Kemfert, expert în energie.
Energia regenerabilă în cifre
Germania are cea mai mare capacitate instalată de generare a energiei eoliene dintre statele Uniunii Europene, de 29 gigawaţi la începutul acestui an, urmată de Spania, cu 22 gigawaţi.
Franţa are o capacitate de 6,8 gigawaţi, Italia 6,7 gigawaţi, iar Marea Britanie 6,5 gigawaţi, potrivit datelor portalului de analiză şi informare environmentalresearchweb.
În Europa Centrală şi de Est (ECE), campionul capacităţii instalate eoliene este Polonia - 1.616 megawaţi, urmată de România - 982 megawaţi, şi Bulgaria - 612 megawaţi. În domeniul capacităţii instalate de generare a energiei solare, România - 2 megawaţi în 2010, este eclipsată total de statele occidentale. Spre exemplu, în Germania capacitatea este de 24.700 megawaţi, iar în Italia de 12.500 megawaţi. Singura ţară din ECE care se apropie de producţia Vestului este Cehia - 1.959 megawaţi.
Eforturile Germaniei pentru reformarea pieţei energiei trimite unde de şoc pe pieţele europene.
Când vântul bate constant, iar vremea este însorită, turbinele eoliene şi panourile solare inundă reţelele cu electricitate, subminând importanţa generatoarelor pe gaze naturale deoarece aprovizionarea cu energie verde are prioritate în faţa energiei din combustibili fosili. Spre exemplu, companiile de utilităţi care produc energie din arderea gazelor naturale au pierdut în Germania 10,11 euro pe megawat-oră pe 16 martie, comparativ cu un profit de aproape 21 de euro în octombrie 2009.
"Transformarea din energie reprezintă cea mai amplă modernizare şi proiect de infrastructură din următorul deceniu", a declarat Philipp Roesler, ministrul economiei. Cu toate acestea, Germania se clasează pe poziţia a cincea în Europa la ambiţie, notează Bloomberg. Suedia, Austria, Spania şi Slovenia, care au resurse hidroenergetice mai mari, promit o pondere mai mare în total a energiei din surse regenerabile decât Germania până în 2020.
Economia SUA s-ar putea împiedica de preţurile mari ale energiei
Secretarul Trezoreriei americane Timothy Geithner a avertizat că preţul în creştere al petrolului ar putea reprezenta o frână pentru economia SUA, cea mai mare a lumii, deoarece va forţa populaţia să plătească mai mult pentru combustibil. El a asigurat că economia este acum mai productivă decât era înainte de criza financiară din 2007-2009, însă a atras atenţia că încrederea rămâne fragilă. Petrolul Brent, destinat pieţei londoneze, se tranzacţiona cu 125 dolari pe baril la ora 14:00, ora Bucureştiului, în scădere cu 1%.
Tendinţa este însă de creştere pe fondul amplificării tensiunilor dintre Iran, un important producător de ţiţei, şi statele occidentale pe tema programului nuclear iranian.

TRANZACTII PE PIATA CREDITELOR DE CARBON
Informatii despre piata creditelor de carbon au aparut in presa de cativa ani, dar pentru ca acest comert cu creditele de carbon nu era accesibil persoanelor fizice, putini sunt cei care inteleg aceasta piata a creditelor de carbon. Puteti citi in continuare un articol preluat de pe Green Report (http://www.green-report.ro/revista/marile-tranzactii-cu-emisii-de-carbon) care explica tranzactiile cu credite de carbon bazate pe reglementarile Tratatului de la Kyoto si tranzactiile cu credite de carbon bazate pe proiecte "verzi"
Platforma de schimb climex, prezentata in paginile precedente, reprezinta asa-zisele tranzactii "low cost" cu emisii de dioxid de carbon. acestea sunt inca o nisa pe piata carbonului. marile schimburi cu certificate de reducere a emisiilor se fac insa pe platforme financiare uriase, unde se tranzactioneaza sume demne de marile burse din lume. In cele ce urmeaza vom expune schematic toate tipurile de tranzactii si pietele ori "bursele" in care acestea opereaza.
Tranzactiile cu emisii de dioxid de carbon presupun contracte in care o parte o plateste pe cealalta in schimbul reducerii unei cantitati date de emisii de gaze cu efect de sera (GHG).
Acestea pot fi impartite in doua tipuri:
a) Tranzactii bazate pe bonificatii, prin care cumparatorul achizitioneaza bonificatii de emisii de carbon creditate si alocate (sau oferite spre licitatie) de catre institutii de reglementare sub regimul cap-and-trade. Schemele de alocare includ Certificatele de Emisii Europene - European Union Allowances (EUA) care functioneaza sub Schema de Comercializare a Emisiilor a Uniunii Europene - EU Emission Trading Scheme (EU ETS) si Assigned Amount Units - Unitatile Sumelor Desem nate (AAUs) cu care opereaza Protocolul de la Kyoto. Pietele de bonificatii "cap-and-trade" isi pot stabili o structura flexibila astfel incat sa atinga tintele de performanta ecologica dorite.
b) Tranzactiile bazate pe proiecte, prin care cumparatorul achizitioneaza credite de emisii prin intermediul unui proiect care poate demonstra nemijlocit ca emisiile de gaze cu efect de sera pot fi reduse. Daca proiectul se focalizeaza pe o alta tara industrializata, atunci el va fi inclus in structura de implementare in comun - Joint Implementation (JI) Framework a Protocolului de la Kyoto. Daca investitiile se fac intr-o tara in curs de dezvoltare, acestea vor fi certificate sub Mecanismul de Dezvoltare Curata - Clean Development Mechanism (CDM), care apartine tot Protocolului de la Kyoto. Proiectele CDM genereaza Reduceri de Emisii Certificate - Certified Emission Reductions (CER), in timp ce proiectele JI dau nastere la Unitati de Reducere a Emisiilor - Emission Reduction Units (ERUs).
Piete bazate pe tranzactii cu bonificatii in sistemul "cap-and-trade":
- Schema de Comercializare a Emisiilor a Uniunii Europene (EU ETS)
- Comercializare pe platforme "bursiere"
- European Climate Exchange (ECX): contracte comercializate la bursa ICE Futures London;
- Powernext;
- Nord Pool;
- European Energy Exchange (EEX).
- Contracte americane Over-the-Counter (OTC) - aceste contracte au loc direct intre parti si sunt lipsite de transparenta. Unele contracte OTC au trecut pe platforme de schimburi de carbon.
- Simple schimburi bilaterale.
- New South Wales (NSW) - schema de reducere a emisiilor din Australia.
- Chicago Climate Exchange (CCX) in Statele Unite ale Americii.
- UK Exchange Trading Scheme (ETS) - schema de reducere a carbonului, separata de EU ETS a Marii Britanii.
Tranzactii bazate pe proiecte
- Acorduri in interiorul Protocolului de la Kyoto:
- Mecanismul de Dezvoltare Curata - Clean Development Mechanism (CDM).
- Structura de Implementare in Comun - Joint Implementation (JI) Framework.
- Pot exista si reduceri voluntare ale emisiilor de gaze cu efect de sera.

CINE VA CUMPARA CREDITELE DE CARBON. CE PIATA EXISTA PENTRU ELE?
- BRD - Groupe Société Générale anunta achizitia de certificate de credit carbon, compensandu-si, in acest fel, toate emisiile de CO2 corespunzatoare anului 2010.
- După 14 zile şi 2 nopţi de negocieri, delegaţiile au ajuns la un acord tras de păr. Banii pentru combaterea încălzirii globale tot nu au fost găsiţi. Totuşi, pentru prima dată, China şi SUA au fost convinse să se alăture Tratatului de la Kyoto.
- După mai mulţi ani de dezbateri aprinse pe această temă, Senatul australian a aprobat luni o lege care instaurează o taxă pe emisiile de dioxid de carbon
- Air France este prima companie aeriana inregistrata pe BlueNext, putand astfel tranzactiona certificate pentru dioxid de carbon. Conform legislatiei comunitare, incepand din ianuarie 2012, toate companiile aeriene ce opereaza zboruri catre si dinspre destinatii europene va trebui sa compenseze pentru emisiile de carbon.
- Ai centrală de apartament? Vei plăti o taxă de poluare. Ministrul Mediului: UE va impune taxa din 2013 sau 2015.
- OMV Petrom va obţine 10,3 milioane de certificate gratuite pentru centrala pe gaze de la Brazi, în intervalul 2013-2019, potrivit ministerului.
- Şeful Shell afirmă că, în următorii 20 de ani, biocombustibilii vor fi cei mai importanţi. O estimare corectă sau doar o încercare de protejare a intereselor companiei?
- Taxa de poluare instituita de Comisia Europeana (certificatele de carbon). Biletele de avion vor costa mai mult din 2012.
- După 20 de luni de campanie mobilizare și negocieri pentru „înverzi” Facebookul, compania a anunțat recent că își ia angajamentul de a utiliza pe viitor numai energie care provine din surse regenerabile.
- O companie din Statele Unite a lansat primul credit de emisie de dioxid de carbon, destinat persoanelor fizice, prin intermediul caruia consumatorii sunt platiti daca reusesc sa consume mai putin curent electric.
- Masurile UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera din transportul aerian au provocat proteste in tarile terte, intrucat de la 1 ianuarie, toate companiile aeriene ce operează zboruri in UE (sau catre si de la aeroporturi UE) trebuie sa aiba permise de poluare in cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii, potrivit paginii web a Parlamentului European.

PLASTICUL, INVENTIA CARE SE INTOARCE IMPOTRIVA OMENIRII
Unele inventii sunt foarte folositoare pentru viata noastra, insa ele se pot intoarce impotriva omenirii, daca nu acordam atentie procesului de reciclare.
Plasticul este un material extraordinar si poate rezista foarte mult timp. El nu se descompune usor, de aceea este nevoie de o atentie mult mai mare acordata modului in care scapam de obiectele uzate, scrie CBS News.
Doar o foarte mica parte din cantitatea de plastic este reciclata in prezent, restul ajungand inclusiv in apele marilor si oceanelor.
Un capitan de vas american marturiseste ca in anul 1997 a fost martorul unei intamplari rare. In nordul Oceanului Pacific, el a putut vedea o intindere imensa de apa acoperita cu obiecte din plastic, atat reziduuri industriale, cat si obiecte de uz personal, precum periute de dinti si manere de umbrela.
Suprafata acelei zone era cam de marimea statului american Texas. De atunci, aceasta adunatura de gunoi din plastic a fost denumita "marele petic de gunoi al Pacificului".
Ulterior, s-a aflat ca sunt in total cinci astfel de acumulari uriase de gunoi in oceanele lumii. Problema este ca si pestii sunt afectati de plasticul din apa, caci incearca sa consume fragmentele mai mici, pe care le confunda cu hrana lor obisnuita.
In plus, oceanele sunt pline si de plase de pescuit abandonate de pescari. Denumirea data acestei probleme este "pescuitul-fantoma". Ele raman acolo si prind in continuare multi pesti.
Producatorii de plastic se apara si spun ca nu ei sunt de vina pentru aceasta situatie. Costurile presupuse de curatarea oceanelor ar fi imense, niciun stat nefiind capabil sa asigure in prezent un asemenea serviciu complet.
Sursa: http://www.ziare.com/mediu/stiri-mediu/plasticul-inventia-care-se-intoarce-impotriva-omenirii-1154292?utm_source=creditecarbon.blogspot.com&utm_medium=WIDGET-RECENTE&utm_campaign=WIDGET-RECENTE

IN ROMANIA, TAXA PE FAST-FOOD A FOST AMANATA
In tara noastra, introducerea taxei pe fast-food a fost amananta, intrucat ministrul Sanatatii, Cseke Attila, considera ca proiectul nu este oportun in acest moment, iar Romania nu este pregatita. Ministrul a dat exemplul Ungariei, unde premierul a anuntat introducerea unei astfel de taxe, dar nu a reusit inca sa o implementeze: Sursa: http://www.green-report.ro/stiri/ungaria-introduce-quottaxa-pe-chipsuriquot-urmeaza-restaurantele-fast-food

ALTE ARTICOLE DIN MEDIA NATIONALA

POVESTEA AVOCATULUI CARE SCOATE ZECI DE MILIOANE DE EURO DIN AER
George Brailoiu a vandut în ultimii doi ani aer de peste 100 de milioane de euro. Urmatorii ani vor pune în miscare industrii de miliarde, intrucat certificatele de emisii devin o afacere tot mai complicata. Care va fi urmatorul pariu?
George Brailoiu si-a dat seama ca aderarea Romaniei la UE va insemna si nasterea unui nou business pe plan local, cel al certificatelor de emisii - care reprezinta dreptul companiilor de a polua.
http://www.businessmagazin.ro/cover-story/povestea-avocatului-care-scoate-zeci-de-milioane-de-euro-din-aer-7776459

CEL MAI MARE PARC EOLIAN DIN EUROPA SE CONSTRUIESTE IN JUDETUL CONSTANTA
In parcul eolian vor fi 240 de turbine. Complexul se va intinde pe 600 de hectare. Va functiona la capacitate maxima in cel mult un an si jumatate, cand va produce aproape jumatate din energia regenerabila din Romania.
Investitia se ridica la pesteun miliard de euro. In Mehedinti, Tulcea si Buzau, de asemenea, se lucreaza la parcuri eoliene.
Mai multi giganti energetici din Spania si Portugalia s-au aratat interesati sa contruiasca centrale eoliene in tara noastra.
Romania are cel mai mare potential de energie eoliana din Europa de sud-est
Un studiu facut de Erste Bank pozitioneaza Romania si in special zonele Dobrogea, Constanta si Tulcea pe al doilea loc la nivel European in ceea ce priveste locatia ideala pentru constructia unui parc eolian.
Se asteapta ca Romania sa isi dezvolte in mod semnificativ capacitatea de energie eoliana in anii urmatori, imbunatatindu-si pozitia de cele mai putine parcuri eoliene instalate din Europa. In prezent tara dispune asupra 14 MW capacitate de energie eoliana instalata, dar potrivit unui raport publicat recent de Asociatia Europeana de Energie Eoliana, acesta va creste pana la 3,500 MW, energie eoliana onshore.
Investitorii trebuiesc informati despre situatia actuala, legislatie si posibilitati de finantare a energiei eoliene din regiune. De aceea REECO, organizator de targuri si conferinte internationale pe tema energiei regenerabile, si-a propus sa organizeze A IV-a conferinta internationala - Energia Eoliana in Romania. Pastrand traditia din ultimii doi ani, conferinta va ceea cea mai mare platforma de intalnire din domeniul energiei eoliene din Romania.
BANI DE LA GUVERN PENTRU CONSTRUIREA SPATIILOR VERZI PE ACOPERISURI SI CLADIRI
Ministerul Mediului si Padurilor (MMP) va lansa un program prin care sa permita construirea unor spatii verzi pe acoperisuri sau pe fatadele cladirilor. Potrivit ministrului mediului, Laszlo Borbely, programul "Acoperisuri verzi" ar putea fi finantat din bani europeni, dar si din bugetul Fondului pentru Mediu.
 “Vreau sa anunt in premiera ca MMP lucreaza la un nou program ce poate fi intitulat “Acoperisuri verzi”. Este vorba de un program, asa cum exista si in strainatate, care sa permit construirea pe acoperisurile sau pe fatadele cladirilor gradini verzi”, a declarat ministrul Borbely in cadrul conferintei “Investitii verzi in infrastructura de mediu a României”.
Potrivit lui Laszlo Borbely, MMP intentioneaza sa aloce in acest an cat mai multe fonduri pentru investitiile verzi. Astfel, pentru programul “Acoperisuri verzi” vor fi alocati atat bani europeni, cat si bani din Fondul pentru Mediu.
MMP deruleaza numeroase program in vederea reducerii poluarii. Unul dintre programele de succes este Casa Verde unde, in anul 2010, s-au depus 18.000 de dosare, iar la editia din acest an, numai in primele 3 zile de la lansare, au fost depuse 5000 de cereri de finantare.
“Acest lucru inseamna ca populatia a inteles ca statul ofera sprijin si se fac investitii pentru mediu si pentru viitor. Un alt program de succes este Rabla care inseamna scoaterea pe margine a acelor masini foarte poluante. Nu putem renunta la taxa auto pentru ca aceasta inseamna asigurarea financiara a acestor vouchere”, a precizat ministrul Borbely.
Si programul Rabla s-a bucurat de succes, bugetul alocat in acest an fiind, recent, dublat de Executiv, de la 228 milioane de lei la 456 de milioane de lei. Pana la aceasta data, au fost casate deja peste 50.000 de autovehicule si au fost cumparate 4.355 de masini noi, din care 2.773 sunt de productie autohtona. La acestea, se adauga inca 10.000 care au in curs formalitatile de achizitionare prin program.
Alte programe initiate de MMP in vederea ecologizarii sunt construirea pistelor de biciclisti, decontaminarea siturilor poluate istoric sau inchiderea unor bataluri.


LEGE PENTRU MICI SI BERE

In curand, nu vom mai putea iesi la gratar oriunde. Proiectul de lege privind desfasurarea activitarilor de picnic a primit votul favorabil al Senatului si Camerei Deputatilor si urmeaza sa fie promulgat de presedinte. Daca se va intampla acest lucru, vom putea merge la iarba verde doar in locuri special amenajate. Cei care nu respecta legea pot primi amenzi de pana la 3000 de lei

NOUA TAXA PENTRU GUNOI

Taxa de depozitare a deseurilor la gropile de gunoi va intra in vigoare incepand cu anul viitor, a anuntat astazi Ionut Georgescu, directorul Directiei Gestiune Deseuri din cadrul ministerului Mediului si Padurilor.
Scopul noii taxe ar fi sa descurajeze aruncarea materialelor refolosibile la gropile de gunoi, de unde nu se mai recupereaza nimic, obligand astfel firmele de salubritate sa intensifice colectarea selectiva.
“Cand taxa va fi de 70 de euro pe tona, situatia o sa fie alta”, sustine Georgescu.